Drama apasatoare cu un du-te vino ametitor, care pe alocuri captiveaza, apoi plictiseste, captiveaza iar si iar plictiseste si sfarseste intr-un final stressant si care te face sa te foiesti stingherit pe scaun, cu o serie de personaje pe care ba le iubesti, ba le urasti, ba le condamni, dar pe care ajungi sa le compatimesti, reuseste sa atinga prin interpretari tulburatoare din partea tuturor celor implicati. Un Ethan Hawke imatur si neajutorat, invins de neputinta si de realitatea cruda, Philip Seymour Hoffman aparent puternic si de neinvins, vicios si plin de regrete, a carui slabiciune este tocmai increderea celor din jur in forta si stapanirea sa de sine; Marisa Tomei frustrata, copila si dornica de adoratie, atentie si viata buna; Albert Finney, memorabil ca de obicei, da viata unui personaj care nu poate fi decat nascator de fel si fel de polemici. Tot ce se intampla, tot ce traiesc, hotarasc, fac personajele este de neiertat si totodata scuzabil.
No comments:
Post a Comment