Fragmente din viața ilustratorului John Callahan în care ni se prezintă istoria alcoolismului său, contextul în care a devenit paraplegic, descoperirea talentului său artistic și relația cu cei mai apropiați din viața sa.
Un pic diferit de alte biografii și mai puțin dramatic decât te-ai aștepta având în vedere subiectul, filmul de față reușește să atragă și să mențină atenția audienței prin sinceritate, lipsă de perdea și umor mai mult sau mai puțin negru. Nu încearcă să inspire milă, vinovăție sau regret, ci doar acceptare și empatie obiectivă, reușind să evidențieze foarte direct efectele negative ale auto-victimizării și importanța încercării de a ne ajuta singuri înainte de a conta pe alții.
În frunte cu multi-talentatul Joaquin Phoenix, cel ce fură atenția este de fapt Jonah Hill, de nerecunoscut într-un rol atipic de figură mesiatică, romantic și rațional în același timp, plin de adevăruri profunde despre viață.
Interesant să o văd pe Beth Ditto într-un rol neobișnuit; nici nu știam că joacă în filme vreodată.
Scenariu: John Callahan
Regia: Gus Van Sant
No comments:
Post a Comment