Monday, November 09, 2009

Wall Of Shame

Vad filme multe. Din toate genurile, foarte des. Dar am tendinta sa prezint, laud, critic cu destul de putine exceptii doar filme un pic mai dark, twisted, psihologice, cu crime, thrills, horror etc sau pur si simplu clasice. Dar nu doar datorita vreunei preferinte de-ale mele, ci si pentru ca par printre putinele la care se mai depune efort, se cauta profunzime, care se evidentieaza prin originalitate, atentie pentru detalii, studii minutioase ale decorurilor, costumelor, muzicii, alegeri extrem de atente ale distributiei si intregii echipe. Ca dovada, iata o serie de filme din alt gen care m-au "incantat" in ultimul timp. A nu se considera totusi egalitate intre ele.





The House Bunny (2008) - film al carui singur atu este evidentierea talentului lui Anna Faris pentru comedie, lucru de netagaduit deja de mult timp; filmul este gol si fara rost si daca nu ar fi intalnit cuvantul Playboy de atatea ori, as avea mari indoieli ca a fost destinat vizionarii de catre adulti, so... de evitat.











Ghosts Of Girlfriends Past (2009) - cu o distributie bogata si impresionanta, merita vazut doar daca esti fan Matthew McConaughey sau Jennifer Garner; ca film este previzibil, fara prea mult umor, sau atat cat e e cam superficial, si se vrea o lectie pentru cei care trec pasager prin viata, dornici doar de distractie si abateri fara consecinte pe termen lung - right... s-a mai facut, se stie, era inutil.









Confessions Of A shopaholic (2009) - chick flick cat se poate de evident, inegal, imperfect, cu umor foarte usor, si fara batai de cap, dar salvat cat de cat de actrita adorabila din rolul principal, convietuitoarea din real-life a lui Sacha Baron Cohen a.k.a. Brüno, Borat sau Ali G, si anume roscata mignona Isla Fisher, si de aparitia surpriza, mereu placuta a lui Hugh Dancy.










Dodgeball: A True Underdog Story (2004) - incerc sa gasesc ceva bun de spus - greu, foarte greu - nu pot sa ma leg decat de cele cateva cameo de la Lance Armstrong, Chuck Norris.. si altii sau cei cativa mereu prezenti guest stars ca Jason Bateman sau Hank Azaria sau tandemul dusmanos intre personajul lui Ben Stiller si al lui Christine Taylor - cuplu casatorit de ceva ani buni in viata reala. In rest filmul plictiseste si..atat.




Zack And Miri Make A Porno (2008) - titlul si regizorul (Kevin Smith) promiteau foarte mult, dar nu se tin nici pe jumatate de cuvant; cu momente stupide, cu momente fara rost, cu umor superficial si grosolan, filmul are totusi si niscaiva bile albe, cum ar fi alegerea celor doi interpreti principali, surse ale celor cateva momente bune ale filmului, precum si discursul foarte funny gay very friendly si nu numai a lui Justin Long, in fata "jumatatii" sale Brandon Routh - noul Superman.

2 comments:

  1. breeeeeeee!!! nu te lua de dodgeball. Filmul e foarte fain si funny (cu exceptia lui vince vaughn care ma oboseste cumplit de la o vreme. E una din comediile mele preferate. This means war! :)

    ReplyDelete
  2. Pai.. sorry da' Vince Vaughn ocupa destul din film, si in afara de niste chestiute funny intr-adevar da prea nelegate si dispersate - pe care oricum le-am cam mentionat, m-am plictisit.

    ReplyDelete