Film despre sacrificiul Eu-lui in numele artei, numai pe jumatate reusit, Black Swan face uz de prea multe tehnici care se bat ca in cap pentru ilustrarea bataliei interioare a zbuciumatei balerine. Folosirea efectelor speciale pare cumva in acest context o cale usoara, o scurtatura pentru evidentierea subtilului, parca o insulta la adresa jocului actritei principale. Altfel spus, productia este dusa in spate de uimitoarea Natalie, a carui prestatie impresioneaza in special in prima jumatate a filmului, cand ne este prezentata intr-un stadiu mult mai subtil si delicat decat pe masura ce intriga si pulsul se antreneaza. Cumva insa, inca avem parte de o oarecare confuzie din constructia transformarii psihice. Ni se prezinta ba cadrul in care a fost crescuta Nina, ba presiunea exercitata de catre toti cei implicati activ in cariera ei, lasand astfel ba impresia ca ea nu si-a format individualitatea din cauza cresterii si sacrificiul e de fapt eliberare ba impresia ca este doar o renuntare la eul inocent in numele interpretarii perfecte si a duplicitatii.
Pe langa interpreta principala am putut avea cateva suprize placute in alegerea lui Mila Kunis in rolul rivalei, a unicei Barbara Hershey in rolul mamei, dar si de o alegere neinspirata a lui Vincent Cassel intr-un rol ce devine total neverosimil in interpretarea lui , o premiera pentru repertoriul acestuia. Nu de evitat complet, dar nici nu a atins/va atinge asteptarile mult trambitate.
Regie: Darren Aronofsky
Scenariu: Mark Heyman, Andres Heinz, John J. McLaughlin
Cu: Natalie Portman, Mila Kunis, Vincent Cassel, Barbara Hershey, Winona Ryder, Sebastian Stan
