People will be people

Oamenii singurateci/introvertiti nu prea au incredere in restul lumii si nici nu-si deschid sufletul prea usor. Din cand in cand aparenta lipsei complete a posibilitatilor de comunicare cu cei din jur se mai sparge si apare speranta ca mai e cineva capabil sa vorbeasca pe limba ta, sa-ti inteleaga trairile si reactiile, sa nu trebuiasca sa te cenzurezi ca si cu restul lumii care nu poate digera ce gandesti, spui, faci, si poti in sfarsit sa comunici ce visai sa comunici, sa ai parte de activitatile la care visai, sa poti vorbi de preocuparile de care nu puteai vorbi, de visele pe care nu le puteai impartasi, in deplinatatea sinceritatii si a autenticului, fara teama de prejudecati si obtuzitate. Problema cu aceste rare ... tezaure e ca.. vorbesc pe limba ta, te inteleg, dar intr-o masura mult mai mica decat iti place sa crezi, toata speranta e nascuta dintr-un sambure care din disperare si nevoia apriga de a crede creste alimentat doar de tine, din cand in cand avand mici dovezi ale lipsei de credibilitate, dar cu varii argumente de contraatac tot din partea ta, dispar ca si cum n-ar fi fost lasand in urma doar un gol fara explicatie dar care naste adesea frustrarea unui lucru neterminat. Asa ajungi sa te sprijini tu si cu sufletul tau usor de ranit si cu toata vulnerabilitatea ta si nevoia de intelegere de la un third party ( primele 2 fiind you si yourself) pe vreo 3 stalpi, unul e persoana respectiva care a nascut tot acest haos, celelalte 2 sunt doar in imaginatia ta, si cum legea geometriei spune ca ai nevoie de 3 puncte pt a construi un plan, hmm... do the math - nu stai prea bine. Nu se merita. Oameni, nu va mai pacaliti! Nu mai vedeti acolo unde nu e nimic totul! Tip la mine in momentul asta dar sunt sigura ca nu sunt singura. Cand persoana care trebuia sa te "priceapa" asa cum esti, iti intoarce impotriva ta tocmai acele lucruri... impartasite, dar reinterpretate prin prisma propriilor frustrari si temeri, iti dai seama ca "you were just barking at the wrong tree". Si doare. Sau poate doar e greseala mea. Idealizez prea mult. Poate nu toate trebuie sa fie cum trebuie. Unele merita traite cu compromisuri, asa de forma...sa zici ca u fit the picture, sa nu fii contrar tuturor regulilor de buna .. mediocrizare, totul sa fie frumos nivelat, toate cele din lista bifate, asa.. ca un cetatean cuminte ce esti.